noapte bună...
noapte bună
noapte-adâncă
noapte cu valuri
izbite-n stâncă
cu valuri aspre
cu valuri reci
ce taie-n piele
dunge seci
noapte lungă
ce ne frământă
ne-aruncă-n ape
și ne descântă
de neiubire
de somn de veci
noapte tristă
alunecoasă
pornesc la drum
c-o iute coasă
inima rece
să ți-o descoase
să ți-o ia dulce
să ți-o sărute
ș-apoi s-o ia
la palme mute
la palme mute
de durere
la palme grele
de tăcere
la palme reci
și palme surde
pân' o să pleci
fără de urme
pân' o să pleci
ca să dispari
din gânduri repezi
cu pașii tari
lăsând în ecou
doar ochii mari
ș-un strigăt negru
negru pustiu
ș-un suflet trist
într-un sicriu
sicriu de lemn
sculptat frumos
cu flori de crin
cu-amar miros
o slujbă lungă
spusă-n tăcere
cu lacrimi aspre
cât o durere...
nălucă blândă
la revedere
