atâtea ierni și-atâtea ploi (2)

atâta liniște-i în noi

de-atâtea ierni și-atâtea ploi

atâția îngeri și plopi goi

atâtea frunze în cădere

doruri cuprinse de tăcere

după un mut la revedere

în capete de vis lăsate

istorii vechi și ne-clasate

atâta dragoste uitată

ca o nălucă suspendată

într-un fragment de timp blocată

în ațe de păianjen prinsă

iubirea e atât de ninsă

de foc și de dorințe stinsă

murmură liniștea în noi

de-atâtea ierni și-atâtea ploi

atât de reci am devenit 

bătrâni, senili și'nțepeniți,

la inimă mai duri 

în suflet - dezgoliți

trist Pegas blândul ne privește 

nici clopotul nu ne trezește

dormim într-un tacit convoi

e mare liniștea din noi